1 (Un psalm al lui David. Spre aducere aminte.) Doamne, nu mă mustra īn mīnia Ta, şi nu mă pedepsi īn urgia Ta.
2 Căci săgeţile Tale s'au īnfipt īn mine, şi mīna Ta apasă asupra mea.
3 N'a mai rămas nimic sănătos īn carnea mea, din pricina mīniei Tale; nu mai este nici o vlagă īn oasele mele, īn urma păcatului meu.
4 Căci fărădelegile mele se ridică deasupra capului meu; ca o povară grea, sīnt prea grele pentru mine.
5 Rănile mele miroasă greu şi sīnt pline de coptură, īn urma nebuniei mele.
6 Sīnt gīrbovit, peste măsură de istovit; toată ziua umblu plin de īntristare.
7 Căci o durere arzătoare īmi mistuie măruntaiele, şi n'a mai rămas nimic sănătos īn carnea mea.
8 Sīnt fără putere, zdrobit cu desăvīrşire; turburarea inimii mele mă face să gem.
9 Doamne, toate dorinţele mele sīnt īnaintea Ta, şi suspinurile mele nu-Ţi sīnt ascunse.
10 Inima īmi bate cu tărie, puterea mă părăseşte, şi lumina ochilor mei nu mai este cu mine.
11 Prietenii şi cunoscuţii mei se depărtează de rana mea, şi rudele mele stau de o parte.
12 Ceice vor să-mi ia viaţa īşi īntind cursele; ceice-mi caută nenorocirea, spun răutăţi, şi toată ziua urzesc la īnşelătorii.
13 Iar eu sīnt ca un surd, n'aud; sīnt ca un mut, care nu deschide gura.
14 Sīnt ca un om, care n'aude, şi īn gura căruia nu este niciun răspuns.
15 Doamne, īn Tine nădăjduiesc; Tu vei răspunde, Doamne, Dumnezeule!
16 Căci zic: ,,Nu īngădui să se bucure vrăjmaşii mei de mine, şi să se fudulească īmpotriva mea, cīnd mi se clatină piciorul!``
17 Căci sīnt aproape să cad, şi durerea mea este totdeauna īnaintea mea.
18 خmi mărturisesc fărădelegea, mă doare de păcatul meu.
19 Dar vrăjmaşii mei sīnt plini de viaţă şi plini de putere; ceice mă urăsc fără temei, sīnt mulţi la număr.
20 Ei īmi īntorc rău pentru bine, īmi sīnt potrivnici, pentrucă eu urmăresc binele.
21 Nu mă părăsi, Doamne! Dumnezeule, nu Te depărta de mine!
22 Vino degrabă īn ajutorul meu, Doamne, Mīntuirea mea!