1 (Către mai marele cīntăreţilor. Un psalm al lui David.) خmi pusesem nădejdea īn Domnul, şi El S'a plecat spre mine, mi -a ascultat strigătele.
2 M'a scos din groapa pieirii, din fundul mocirlei; mi -a pus picioarele pe stīncă, şi mi -a īntărit paşii.
3 Mi -a pus īn gură o cīntare nouă, o laudă pentru Dumnezeul nostru. Mulţi au văzut lucrul acesta, s'au temut, şi s'au īncrezut īn Domnul.
4 Ferice de omul, care īşi pune īncrederea īn Domnul, şi care nu se īndreaptă spre cei trufaşi şi mincinoşi!
5 Doamne, Dumnezeule, multe sīnt minunile şi planurile Tale pentru mine: nimeni nu se poate asemăna cu Tine. Aş vrea să le vestesc şi să le trīmbiţez, dar numărul lor este prea mare ca să le povestesc.
6 Tu nu doreşti nici jertfă, nici dar de mīncare, ci mi-ai străpuns urechile; nu ceri nici ardere de tot, nici jertfă de ispăşire.
7 Atunci am zis: ,,Iată-mă că vin! -īn sulul cărţii este scris despre mine-
8 vreau să fac voia Ta, Dumnezeule! Şi Legea Ta este īn fundul inimii mele.
9 Vestesc īndurarea Ta, īn adunarea cea mare; iată că nu-mi īnchid buzele. Tu ştii lucrul acesta, Doamne!
10 Nu ţin īn inima mea īndurarea Ta, ci vestesc adevărul tău şi mīntuirea Ta, şi nu ascund bunătatea şi credincioşia Ta īn adunarea cea mare.
11 Tu, Doamne, nu-mi vei opri īndurările tale; ci bunătatea şi credincioşia Ta mă vor păzi totdeauna.
12 Căci rele fără număr mă īmpresoară, m'au ajuns pedepsele pentru nelegiuirile mele; şi nu le mai pot suferi vederea. Sīnt mai multe decīt perii capului meu, şi mi se moaie inima.
13 Izbăveşte-mă, Doamne! Vino, Doamne, degrabă īn ajutorul meu.
14 Să fie ruşinaţi şi īnfruntaţi, toţi cei ce vor să-mi ia viaţa! Să dea īnapoi şi să roşească de ruşine ceice-mi doresc pierzarea!
15 Să rămīnă īnlemniţi de ruşinea lor, cei ce-mi zic: ,,Ha! Ha!``
16 Să se bucure şi să se veselească īn Tine toţi cei ce Te caută! Ceice iubesc mīntuirea Ta să zică fără īncetare: ,,Mărit să fie Domnul!``
17 Eu sīnt sărac şi lipsit, dar Domnul Se gīndeşte la mine. Tu eşti ajutorul şi izbăvitorul meu: nu zăbovi, Dumnezeule!