1 (Către mai marele cīntăreţilor. De cīntat pe instrumente cu coarde. O cīntare a lui David.) Ia aminte, Dumnezeule, la rugăciunea mea, şi nu Te ascunde de cererile mele!
2 Ascultă-mă, şi răspunde-mi! Rătăcesc īncoace şi īncolo, şi mă frămīnt,
3 din pricina zarvei vrăjmaşului şi din pricina apăsării celui rău. Căci ei aruncă nenorocirea peste mine, şi mă urmăresc cu mīnie.
4 Īmi tremură inima īn mine, şi mă cuprinde spaima morţii,
5 mă apucă frica şi groaza, şi mă iau fiorii.
6 Eu zic: ,,O, dacă aş avea aripile porumbelului, aş sbura, şi aş găsi undeva odihnă!``
7 Da, aş fugi departe de tot, şi m'aş duce să locuiesc īn pustie. -(Oprire).
8 Aş fugi īn grabă la un adăpost de vīntul acesta năpraznic şi de furtuna aceasta.
9 Nimiceşte -i, Doamne, īmparte-le limbile, căci īn cetate văd silă şi certuri;
10 zi şi noapte ei īi dau ocol pe ziduri: nelegiuirea şi răutatea sīnt īn sīnul ei;
11 răutatea este īn mijlocul ei, şi vicleşugul şi īnşelătoria nu lipsesc din pieţele ei.
12 Nu un vrăjmaş mă batjocoreşte, căci aş suferi: nu protivnicul meu se ridică īmpotriva mea, căci m'aş ascunde dinaintea lui.
13 Ci tu, pe care te socoteam una cu mine, tu, frate de cruce şi prieten cu mine!
14 Noi, cari trăiam īmpreună īntr'o plăcută prietenie, şi ne duceam īmpreună cu mulţimea īn Casa lui Dumnezeu!
15 Să vină moartea peste ei, şi să se pogoare de vii īn locuinţa morţilor! Căci răutatea este īn locuinţa lor, īn inima lor.
16 Dar eu strig către Dumnezeu, şi Domnul mă va scăpa.
17 Seara, dimineaţa, şi la amiază, oftez şi gem, şi El va auzi glasul meu.
18 Mă va scăpa din lupta care se dă īmpotriva mea, şi-mi va aduce pacea, căci mulţi mai sīnt īmpotriva mea!
19 Dumnezeu va auzi, şi -i va smeri, El, care, din vecinicie, stă pe scaunul Lui de domnie. -(Oprire). Căci īn ei nu este nicio nădejde de schimbare, şi nu se tem de Dumnezeu.
20 Ei pun mīna pe cei ce trăiau īn pace cu ei, şi īşi calcă legămīntul.
21 Gura lor este dulce ca smīntīna, dar īn inimă poartă războiul: cuvintele lor sīnt mai alunecoase decīt untdelemnul, dar cīnd ies ele din gură, sīnt nişte săbii.
22 Īncredinţează-ţi soarta īn mīna Domnului, şi El te va sprijini. El nu va lăsa niciodată să se clatine cel neprihănit.
23 Şi Tu, Dumnezeule, īi vei pogorī īn fundul gropii. Oamenii setoşi de sīnge şi de īnşelăciune, nu vor ajunge nici jumătate din zilele lor. Eu īnsă mă īncred īn Tine!